Acum vreo 15-16 ani, cînd începeam să vorbesc despre arta de a trăi, spuneam că oamenii de calitate se recunosc după puterea lor de a se transforma. Unii se pot transforma mai repede, alții foarte greu. Ca și lemnele – unele ard mai ușor, aletele mai greu, iar dacă pui pietre în foc, nu numai că nu vor arde, dar se vor înnegri și se vor acoperi de funingine. Este important să nu fim foarte rigizi și să ne putem adapta cu ușurință, atît la mediu, cît și la nevoile interioare ale sufletului. Dacă în anumite perioade de timp transformarea sau, altfel spus, evoluția este opțională, în alte vremuri sîntem constrînși să ne transformăm de schimbările exterioare, care se petrec în jurul nostru. Acum trăim vremuri în care va trebui să ne transformăm mult, să terminăm cu amînările și să devenim cu adevărat oameni de calitate, oameni cu suflet, oameni luminoși. Chiar nu mai avem alte opțiuni, chiar nu mai trebuie să amînăm întoarcerea la compasiune, iubire, bunătate, generozitate, omenie.
Autor: Cristian Țurcanu Page 33 of 36
Un nou an, un nou început. Așa gîndim uneori, însă Viața nu ține cont de cifre arbitrare. Fiecare zi este un nou început, fiecare clipă își are valoarea ei. Acordăm semnificații mai mari anumitor momente si se spune ca această practică este și ceea ce ne diferențiază de animale, adică faptul că avem sărbători este ceea ce ne diferențiază de animale. Într-adevăr, își au importanța lor sărbătorile, însă Viața este aici și acum, Fericirea este Acum, Împlinirea este aici.
Vă doresc tuturor o viață prosperă pe toate planurile, dar mai ales în iubire și înțelepciune.
Un cățel este uriaș față de o furnică, dar dacă îl plasăm lîngă un elefant nici pe departe nu mai putem spune că este mare, ci dimpotrivă. Nimeni nu este prea mare dacă îl privești din unghiul potrivit. Nimic nu este cu adevărat mare, dacă ne lărgim orizontul vederii! Există și o parte bună a acestui lucru: nici o problemă nu este cu adevărat mare, dacă o privești dintr-o perspectivă corectă. O altă concluzie este că nu există cu adevărat oameni mari. Unii par a fi mari, dar va exista mereu o perspectivă din care nu-i mai percepi ca fiind mari. Dacă mărimea este relativă, să știți că, totuși, există ceva care nu își va pierde niciodată valoarea, indiferent din ce perspectivă vei privi – aceasta este MĂRINIMIA.
Dacă mărimea este relativă, mai bine să fim mărinimoși. Mărinimia există prin ea însăși și nu prin comparație cu altceva. Mărimea chiar nu contează … doar mărinimia!
Nu există putere mai mare decît aceea de a fi fericit fără motiv! Nu există învățătură mai prețioasă decît aceea care ne conducă la abilitatea de a fi FERICIT fără motiv! În această stare de fericire își au sălașul multe din virtuțile pe care le-am dori atît pentru noi cît și pentru ceilalți. Bunătatea, libertatea, compasiunea, generozitatea, dăruirea, înțelepciunea își trag seva din starea de FERICIRE, care există prin ea însăși. Miraculos este faptul că toate cele care se trag din fericire, ne pot conduce totodată către Fericire! Cea mai scurtă cale de a te transforma este să urmărești mereu să fii fericit, fără motiv și să nu abandonezi starea aceasta indiferent de ce se petrece. FII FERICIT! Ești FERICIT! Zîmbește și CREZI!
Un aforism spune că atunci cînd pentru un om linia orizontului se reduce la un punct acesta zice: „iată punctul meu de vedere!” Chiar dacă este necesar să avem și să ne exprimăm puncte de vedere, urmăriți, totuși, să vă păstrați un orizont cît mai vast asupra vieții. De obicei, mintea obișnuită se face ghem în jurul unei emoții sau în jurul unei situații punctuale cu care ne putem confrunta la un moment dat și se restrînge tot orizontul vieții doar la acea emoție sau la acea situație. Și nu este bine, pentru că nu putem fi definiți de o singură emoție sau o singură situație. Păstrați-vă un orizont larg. Ieșiți din cînd în cînd pe vîrful unui deal și priviți de sus localitatea în care trăiți. Întotdeauna apar perspective noi, soluții noi la multe probleme vechi, atunci cînd îndrăznim să ieșim în largul ființei.
Nostalgic, trecutul își poartă undele de la un mal la altul. Unde circulare, concentrice se propagă de-a lungul și de-a latul trecutului, atunci cînd aruncăm în el cîte o privire. Ce forme, ce reflexii în undele grăbite! Pe maluri, în jurul focurilor mici, în care trosnesc amintiri uscate stau zgribulite, adunate unele într-aletele visele nevisate, iubirile neiubite. Cine, oare, mai poate să doarmă?
Trecerea de la un an la altul este un bun prilej de evaluare a vieții. Timpul pare a fi cea mai importantă dimensiune a trăitului în aceste zile. Majoritatea vrea să trăiască cît mai mult, eu vreau să trăiesc cît mai intens.
Viața nu este suma momentelor în care respirăm, ci este, mai ales, suma momentelor în care ni s-a tăiat respirația!
Cînd toate condițiile exterioare par a ne fi potrivnice orice bucurie, oricît de mică este savurată mai intens. Bucurați-vă și fiți fericiți, oriunde și în orice condiții! Dacă există chiar și cel mai mic motiv de fericire sau bucurie, atunci bucurați-vă, lăsînd deoparte toate celelalte motive, în aparență mari și amenințătoare, care v-ar îndemna să fiți nefericiți. Fiți plini de iubire, plini de speranță. Iubirea, exprimată sincer, prin gesturi simple de tandrețe este singura sursă de bucurie care, nu numai că este inepuizabilă, dar ne va atrage mereu și mereu.
Îndrăzniți și spuneți cît mai des IUBESC, TE IUBESC!
Iubirea ne însuflețește. Iubirea ne trezește cu adevărat la viață. Orice om se naște a doua oară în momentul în care începe să iubească. Fluxul iubirii este însăși esența unificatoare a vieții. Toată ființa se întremează atunci cînd iubim. Sufletul este la apogeu prin iubire. Chiar și mintea și trupul sînt perfecționate prin suflul iubirii. Mare grație să poți să iubești! Mare binecuvîntare faptul că sufletul nostru poate să iubească! Păstrați-vă mereu în fluxul natural al iubirii. Protejați și faceți să crească orice iubire curată și sănătoasă. Lăsați iubirea să curgă în și prin voi neobstrucționată. Nimic nu însuflețește, nimic nu purifică, nimic nu însănătoșeșete și nimic nu te împlinește mai mult decît IUBIREA!
Frumosul, frumusețea, arta autentică este o sursă de însuflețire pentru o bună parte dintre noi. Toate acele vibrații care încep să ne străbată ființa, atunci cînd ochii văd ceva frumos, toată acea căldură care ne cuprinde cînd ascultăm ceva frumos sînt semne de însuflețire. Un suflet sănătos este întotdeauna sensibil și se „aprinde” în fața frumuseții. Oricine se însuflețește în fața frumuseții are sufletul viu și sănătos! Înconjurați-vă de frumusețe, fiți voi înșivă frumoși pentru ca sufletele să se hrănească și să crească frumos! Umpleți-vă mediul în care trăiți de lucruri frumoase sau mergeți din cînd în cînd în locuri care vă „taie respirația” prin frumusețea pe care o degajă! Sufletul are nevoie de frumusețe pentru a-și aminti de slava celui care l-a creat!