Ceva nou

Mai țineți minte copilăria și adolescența? Aproape mereu ne întîlneam cu lucruri noi, provocări noi. Vă mai amintiți prima zi de grădiniță, cînd a trebuit să rămîneți într-un grup de oameni cu care nu erați familiarizați deloc? Abia ați apucat să-i cunoașteți cît de cît, să vă simțiți bine cu ei, că a trebuit apoi să mergeți la școală. Alt loc, alți oameni, alte provocări de adaptare, de încredere. Astfel de situații noi au tot fost. De la un timp se cam închide cercul de cunoștințe și prieteni, se cam reduc lucrurile noi, provocările. Ba chiar avem tendința de a le refuza în cazul în care ele ne mai apar în viață. Începem o rutină a acelorași activități, citim cam același gen de informații, ne distrăm cam în același fel, vizităm cam aceleași locuri, vom avea tendința să ne păstrăm același serviciu sau cel puțin aceeași profesie ș.a.m.d.

Ei bine, toate acestea nu sînt întotdeauna benefice pentru dezvoltarea continuă a sufletului. Este necesar să facem din cînd în cînd ceva inedit: să citim cărți dintr-un domeniu care nu ne-a atras deloc pînă acum, să vizităm locuri în care nu am mai fost niciodată, să plecăm în excursii altfel decît am facut-o pînă acum. De exemplu, dacă pînă acum mergeați doar cu bilet prin agenții, urmăriți să plecați odată fără să aveți nimic aranjat într-un loc complet nou. Să vedeți cum vă veți descurca la fața locului. Putem să  începem un sport pe care nu l-am mai practicat deloc, să urmăm niște cursuri într-un domeniu provocator și benefic ș.a.m.d. Veți găsi cu siguranță ce și cum. Nici măcar nu trebuie să căutați prea mult, trebuie doar să răspundeți afirmativ unor provocări care vă vor veni oricum în cale. De exemplu, puteți lua lecții de dans, dacă nu ați făcut-o pînă acum sau învățați să cîntați. Desigur, va trebui să dați dovadă de discernămînt atunci cînd vă veți hotărî să faceți ceva nou, dar totodată este necesar să vă mai asumați și riscuri în viață. Nu este necesar să vă apucați de sporturi extreme sau, Doamne ferește, de activități ilegale. Sînt deja unii care au pasiuni mai periculoase: alpinism, parașutism etc. Își practică pasiunile an de an doar că își mai schimbă locațiile, însă oamenii cu care merg sînt cam aceiași, iar activitatea este aceeași. Și în cazul celor cu o viață mai alertă și cu activități extreme este necesar să se introducă ceva nou. Poate un curs de artă culinară sau decorațiuni interioare! Sau poate practica meditației!

Este important să nu devenim foarte inerți în ceea ce privește transformările. Trebuie să folosim întreaga durată a vieții pentru a crește și pentru a ne îmbogăți sufletul. Ar fi păcat să trăim inutil din punct de vedere spiritual anii maturității și ai bătrîneții. Viața trebuie să fie „condimentată” cu experiențe noi, benefice, pe întreaga ei durată.