Asemenea stelelor gigant, care datorita gravitației mari pe care o creează în jurul lor pot să curbeze pînă și razele de lumină, la fel sînt și sufletele mari, care influențează într-un fel sau altul, tot ceea ce intră în raza lor de acțiune.
Ceea ce ne influențează cu adevărat de la celulele corpului și pînă la gînduri nu face parte din ceea ce se poate vedea sau atinge. Un om îmbunătățit, un om cu sufletul bun purifică spațiul prin care trece. El este ca o ploaie pe timp de secetă, aduce viață fără să știe, luminează și despovărează fără să facă nimic. În jurul unui om bun timpul curge altfel, lumina poposește mai mult, spațiul însuși se ondulează. În jurul unui om bun se respiră mai ușor, se gîndește mai profund, se iubește mai intens. În preajma omului bun poți să devii tu însuți un om mai bun.
Omul bun nu este neapărat celebru. Adeseori, neștiut, trece printre noi și la fel ca și aerul care nu se vede, el este cel care ne menține în viață toate părțile bune ale sufletului. Omul bun este sursa „oxigenului” cu care se hrănește partea luminoasă a sufletului. Cu cît o comunitate are mai mulți oameni buni, cu atît este mai pur „aerul” care hrănește sufletelle. Dacă mai există bunătate în oameni, cu siguranță pe undeva încă mai există surse ale bunătății, oameni cu adevărat mari. Fie ca bunătatea din noi să crească și să devină izvor de viață pentu toți cei din preajma noastră.