Cînd începi să vezi

Iubirea – o uşă în faţa căreia am ajuns bâjbâind în căutarea leacului pentru dorul care ne mistuie de la prima suflare.
Ajunşi în faţa ei, uşa se deschide cu blândeţe, lăsând să răzbată prin ea o lumină căreia nu-i putem da nume şi pe care n-o putem descrie, dar simţim că numai atunci când ne vom cufunda cu totul în ea ne vom ostoi dorul.
Fericiţi, ne năpustim să ajungem dincolo dar nu putem intra pentru că uşa are o anumită formă şi o anumită mărime. Aceasta este forma şi mărimea desăvârşirii.