Categorie: Arta de a trai

Tocmai au trecut sărbătorile de început de primăvară. Sărbători prin excelență ale iubirii,  sărbători ale sufletului îndrăgostit de viață, de oameni, de întreaga lume. Este totuși un loc minunat lumea în care trăim! Atîtea flori, atîtea zîmbete, atîtea chicote, priviri sfioase aprinse de doruri nenumite, o bogăție de emoții, de cuvinte, de mîngîieri s-au revărsat peste tot pămîntul din belșug. Ce frumusețe! Ce încîntare! Atîția oameni cu buchete de flori în mîini! Atîția oameni transfigurați de florile pe care le purtau în brațe!

Gîndurile de dragoste au respirat din plin în aceste zile de început de primăvară. Au tras în ele mult aer. Și-au făcut rezerve din belșug pentru situația în care vor trebui să petreacă din nou mult timp scufundate în adîncuri.

Ar trebui dată o lege prin care să fim obligați ca oriunde am merge să avem asupra noastră cel puțin o floare. Ce bine ar fi să avem permanent cu noi o floare pe care să o dăruim! Să ne dăruim unii altora flori de fiecare dată cînd ne întîlnim! Să facem schimb de flori în loc de strîngeri de mînă. Prezența unei flori asupra noastră ne face mai umani. Și dacă ar fi prea mult și prea dificil să avem asupra noastră permanent o floare, atunci să fim noi înșine flori. Să ne îmbobocească inima, să înmiresmăm totul cu zîmbetele și bunăvoința noastră.

Sper să păstrăm amintirea efectelor pe care le-au produs asupra noastră buchetele de flori pe care le-am dăruit sau le-am primit în aceste zile!

Fiți binecuvîntați și cît mai bogați în dragoste!

Retrăim aceleași sărbători anual. Din punct de vedere exterior sărbătorile se desfășoară în același mod, însă din punct de vedere interior ele ar trebui să trezească bucurii tot mai mari, înțelegeri din ce în ce mai profunde. Dacă dezvoltarea interioară a sărbătorilor lasă de dorit, atunci omul simte nevoia de a diversifica modul exterior de trăire a acelei sărbători. El va căuta să facă de la an la an alte urări, alte gesturi, altfel de petreceri etc. Însă o sărbătoare sau, în general, o acțiune devine monotonă doar dacă sufletul stagnează și mintea nu mai descoperă înțelegeri din ce în ce mai profunde. Priviți copiii! Cum vă exasperează, cerîndu-vă să le spuneți aceeași poveste sau să faceți același giumbușluc de nenumărate ori! În timp ce voi ajungeți la exasperare din cauza repetării, ei se bucură de fiecare dată din ce în ce mai mult. Aceasta este o calitate extraordinară a sufletului viu și trebuie să o redobîndim prin înțelegerea tot mai adîncă, de la an la an, a sărbătorilor din viața noastră.

Mulți oameni doar viețuiesc. Printre cei care viețuiesc se află, adesori neștiuți, adevărații trăitori. Un trăitor este ca un izvor de bunătate, dragoste și înțelepciune. Atît timp cît mai există printre noi trăitori Binele, Adevărul, Frumosul, Dragostea, Respectul, Dăruirea și altele asemenea lor încă nu vor dispărea cu totul din această lume.

În funcție de idealurile către care aspirăm ne folosim de anumite valori sau “puteri”. Virtuțile sînt “folosite” doar atunci cînd oamenii aspiră la desăvîrșire. Puțini sînt aceia care mai știu că fluviul fericirii și afluenții săi, rîurile de bucurie, își au izvoarele într-o viață virtuoasă.

Așa cum în ultimul secol au apărut tot felul de înlocuitori artificiali în alimentație sau vestimentație, la fel au apărut tot felul de “înlocuitori” pentru fericire și bucurie, însă orice om știe că doar produsele naturale sînt cu adevărat sănătoase. Dacă, în ceea ce privește alimentația și vestimentația nu toată lumea își poate permite produse naturale, accesul la fericire și bucurie îi este permis oricui.

Omul este cununa întregii creații. Purtăm în inimile noastre o fărâmă din lumina de la Început. Fie să ne dorim să fim mereu plini de bunătate să devenim izvoare vii de dragoste și înțelepciune. Egoismul nu poate să vadă dincolo de limita propriului interes, iar pentru împlinirea propriilor interese adeseori sîntem capabili să apelăm la orice mijloace. Bunătatea, Dragostea, Respectul sălășluiesc dincolo de granița Marelui Regat al Micului Egou. Este de ajuns să trecem “granița”, să ieșim din acest regat amăgitor, unde se află în vogă “înlocuitorii” de tot felul și ne vom întîlni cu fericirea pură.

De viețuit poate să viețuiască oricine, dar de trăit nu pot să trăiască decît oamenii cu sufletul viu!