Cînd iubești…

….nici un efort nu ți pare prea mare încît să-i spui sacrificiu! Cînd iubești nu mai contează dacă ceva are sens sau nu și poate că tocmai de aceea ai senzația că știi de ce trăiești. Cînd iubești habar nu mai ai cine ești și poate că tocmai de aceea atunci te simți atît de viu și atît de mult în tine! Cînd iubești nu mai contează dacă plouă sau dacă este  soare, dacă e vară sau toamnă, ți-e bine oricum și doar așa își poate vedea Natura de ritmurile ei. Cînd iubești privești în zare și abia atunci începi să vezi frumusețile ce te’nconjoară! Cînd iubești, dornic să-i auzi glasul, asculți … și abia atunci începi să înțelegi frumusețea și măreția tăcerii, bogăția șoaptelor și a sunetelor care te’nconjoară! Cum de este posibil să-ți trezească atîtea senzații o simplă atingere? – te întrebi atunci cînd iubești. Cum de nu-ți mai este sete cînd focul te arde pe dinăuntru? – te mai întrebi atunci cînd iubești. Cînd iubești, flăcările dansează, dar nimic nu se face scrum, ci totul înflorește! Te iubesc…